Skip to main content

Ce înseamnă a lua numele Domnului în deșert?

Protoiereu Gheorghe Colțea, protopopiatul de Bran-Zărnești, Arhiepiscopia Sibiului

Ți-a plăcut această ediție?

Dacă ai o sugestie, o recomandare sau orice alt gând legate de această emisiune, te rugăm scrie-ne, distribuie sau apreciază-ne.

comment iconScrie comentariu 7

7 comentarii

  1. Stanciu Florin

    Cu ce ne ajuta Rugăciunea inimii Cum putem sa ne rugam neincetat

    1. Maria, Suceava

      Aceste întrebări sunt și ale noastre. Părintele ne dă răspuns la orice întrebare, noi vrem doar să subscriem răspunsurilor sale, dorim să ne bucurăm de toată învățătura și dacă ar fi posibil să o și aplicăm.

      Da, rugăciunea inimii ne ajută foarte mult, ne ajută e puțin spus, e numită rugăciunea de aur. După cum ne învață Sf. Nicodim Aghioritul, inima este centrul celor firești, suprafirești și a celor mai presus de fire. Deși sufletul este răspândit în tot trupul, preponderent este în minte și inimă. Gândurile noastre au lucrearea în minte ( cu mintea gândim), dar rădăcina lor este în inimă. Zice Mântuitorul Iisus Hristos:” din inimă ies gândurile cele rele, desfrânările, hulele, etc.” Orice rugăciune facem e bine să o spunem cu gândul la inimă, dar mai ales Rugăciunea lui Iisus: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește mă pe mine, păcătosul”, spusă în mod repetat, deoarece ea cuprinde numele Domnului nostru Iisus Hristos. Și cum zice Sf. Apostol Pavel:” că în numele Lui tot genunchiul să se plece, a celor pământești, a celor cerești și a celor de dedesubt”. Orice rugăciune ne ajută, mai ales Rugăciunea lui Iisus. Rugăciunea lui Iisus spusă cu gândul la inimă reprezintă Rugăciunea inimii. Nu este o lucrare grea, totuși nu este simplu, se cere multă preocupare și efort din partea noastră. Rugăciunea inimii ne scapă de patimi. Din Pateric aflăm că sunt diavoli care stau la poarta inimii, alții în inimă, câte păcate, atâția diavoli, câte gânduri rele, atâția diavoli. Și toți stau în inimă, după cuvântul Mântuitorului;” din inimă ies…”. Atât de mare putere are Mântuitorul Iisus Hristos, Dumnezeu fiind, încât doar rostirea numelui Său cel Preasfânt alungă orice răutate. În scurt, Rugăciunea inimii ne ajută la izbăvirea de patimi și la clădirea virtuților, la toată buna noastră așezare duhovnicească și sufletească.

      Această sfântă rugăciune depărtează atât gândurile cele rele existente în inimă cât și cele ce vor să intre în inimă, după cum auzim din Sf. Scriptură:” cine va cădea peste piatra aceasta va fi zdrobit de ea iar pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera”.

  2. Ionescu Cristian

    Un asistent universitar – pe vremea aceea – când lucrările de practică productivă studențească mergeau bine , zicea : ” Dumnezeul geodezilor ! ” . Înseamnă , oare , aceasta , a lua Numele Domnului în deșert ?

    1. Maria, Suceava

      Depinde ce gânduri avea, nimica feței, cu ce ton erau rostite cuvintele, de gândurile cele ascunse, există o latură ascunsă a ființei noastre, aspecte pe care noi nu le cunoaștem.

      Faptul că rostirea numelui lui Dumnezeu era legată de mergerea cea bună a lucrărilor, putem să credem că în felul acesta slăvea pe Dumnezeu și era un fel de a mărturisi, căci cu ajutorul lui Dumnezeu reușeau acele măsurători, hărți; ca și cum ar fi spus:” Dumnezeu ajută geodezilor” sau ” Dumnezeu a făcut aceasta”. Asistentul dvs. universitar măsura ceea ce Dumnezeu a creat, astfel încât era dator să se smerească. Poate își amintea în acele momente de ceea ce scrie în Vechiul Testament:” unde erai tu când am întemeiat pământul, știi tu cine a hotărât mărimile pământului? Spune-mi dacă știi: ai fost tu până la izvoarele mării sau te ai plimbat pe adâncul prăpastiei?”. Iov

      Sau poate și amintea de ceea ce scrie în Psaltire:” se suie n munți și se coboară n văi, în locul în care le ai întemeiat pe ele”.

      Chiar și cu evlavie fiind rostit numele lui Dumnezeu încă suntem datori să sporim în evlavie, auzind pe prorocul David zicând:” cât s au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înțelepciune le ai făcut”.

  3. Maria, Suceava

    Aflăm din Catehism că ” numele lui Dumnezeu ne aduce la cunoștință ființa lui cea preasfântă”, sfințenia lui Dumnezeu este parte a ființei Lui, de aceea numele lui Dumnezeu nu poate fi rostit decât cu adânc respect deoarece Dumnezeu este sfințenia desăvârșită și sfințenia Sa este parte a ființei Sale.

    Din scrierile părintelui Cleopa dar și din întreaga învățătură a bisericii aflăm următoarele situații când este luat numele Domnului în deșert: – când rostim numele lui Dumnezeu în ocări și înjurături;
    – rostirea numelui lui Dumnezeu în cuvinte de blestem;
    – când facem jurământ strâmb sau călcăm cu bună știință jurământul făcut;
    – când punem pe alții să jure;
    – toți hulitorii
    – prorocii mincinoși și toți ereticii;
    – toți cei care hulesc adevărul și nu cred cuvintelor Sf. Scripturi;
    – cei ce fac glume cu cuvintele Sf. Scripturi;

    De mirare este cum sunt încălcări ai acestei porunci care o pătimesc chiar și credincioșii practicanți, și își zice omul în sinea lui cu mirare:” cum de n am știut?”. Acestea sunt următoarele: luăm în deșert numele Domnului când zicem zău sau Dumnezeu știe. Prin ” Dumnezeu știe” minimalizăm atotștiința lui Dumnezeu, ochiul lui Dumnezeu cel atotvăzător care pătrunde cum zice Sf. Apostol Pavel până la despărțirea sufletului de duh, care știe nu numai cele prezente dar și cele viitoare care nu s au petrecut.
    – când facem făgăduințe bune și le călcăm:” faceți făgăduințe și le pliniți Domnului Dumnezeului nostru”.
    – când ne purtăm în chip necuviincios la sfintele slujbe;
    – cei care hulesc și cârtesc împotriva lui Dumnezeu în necazuri și supărări;
    – toți cei care nu suferă cu răbdare și mulțumire bolile, necazurile, pagubele și alte încercări ce le vin din îngăduința lui Dumnezeu;
    Toate încercările și necazurile se slobozesc cu îngăduința lui Dumnezeu, după înțelepciunea Sa cea de negrăit și trebuie primite ca din mâna lui Dumnezeu.

    ” Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert, că nu va ierta Domnul pe cel ce va lua numele Lui în deșert” ( Decalogul, porunca a treia).

  4. Maria, Suceava

    Într adevăr, Sf. Apostol Pavel către toți strigă:” neîncetat vă rugați”. Cum putem să ne rugăm neîncetat? Aceasta nu înseamnă să avem tot timpul o carte de rugăciuni în mână, aceasta nu este posibil, avem atâtea activități: serviciu, odihnă, călătorii, etc.

    Rugăciunea neîncetată ne trimite tot la ” Doamne Iisuse”. Rugăciunea aceasta are multe avantaje: nu trebuie să purtăm o carte cu noi, o putem spune și lucrând, mergând, dormind ( aceasta este a celor înaintați), are marele avantaj că nu știe nimeni de această lucrare a noastră ( poate fi ținută în tainițele inimii). Rugăciunea neîncetată este o stare a sufletului. Rugăciunea lui Iisus spusă în mod repetat, cât mai des, mai ales când mintea este liberă. Rugăciunea neîncetată se construiește din ” Doamne Iisuse” care trebuie să ocupe o bună parte a timpului nostru și a gândirii noastre.

Adaugă comentariu

Emailul tău nu va fi publicat. Cămpurile obligatorii sunt marcate cu *.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Emisiuni recente