Skip to main content

Copilul meu este bolnav. Cu ce am greșit?

Ți-a plăcut această ediție?

Dacă ai o sugestie, o recomandare sau orice alt gând legate de această emisiune, te rugăm scrie-ne, distribuie sau apreciază-ne.

comment iconScrie comentariu 1

Un comentariu

  1. Maria, Suceava

    Apreciem credința și sinceritatea credinciosului nostru, mărturisește că a greșit ( toți greșim în multe feluri). Dintre aceste multe greșeli, credinciosul nostru se întreabă care dintre aceste păcate i au pricinuit îmbolnăvirea copilului său, pentru că zice Mântuitorul Iisus Hristos:” iată, te ai făcut sănătos de acum să nu mai greșești”.

    Pentru a putea trece cu ușurință prin încercări, trebuie să avem o anumită iscusință. Din învățătura Bisericii, a Însuși Mântuitorului Iisus Hristos precum și a Sfinților Săi, putem să spunem următoarele: este foarte important să știm și să credem că ceea ce ni se întâmplă nouă este la știința lui Dumnezeu, că Dumnezeu ne dorește binele și că este necesar să primim întâmplarea ca din Însăși mâna lui Dumnezeu. Prin suferințe se dă iertare de păcate:” vezi smerenia mea și necazul meu și mi iartă toate păcatele mele. Dumnezeu are puterea și disponibilitatea ca oricând, în orice clipă să ne ridice din boală:” pe Cel ce vindecă toate bolile tale…” ( Ps.) Dumnezeu, o dată cu suferința trimite și izbăvirea din ea:” când s au înmulțit durerile mele în inima mea, mângâierile Tale au veselit sufletul meu”. De cele mai multe ori, noi nu cunoaștem cauza pentru care vin asupra noastră anumite strâmtorări, pentru că ele fac parte din adâncul înțelepciunii lui Dumnezeu, căci zice:” adânci cu totul sunt gândurile Tale”. Oricât de mult am iubi noi pe fiii noștri, mai mult îi iubește Dumnezeu:” că tatăl meu și mama mea m au părăsit, dar Domnul m a luat”. Omul matur pe care l vedem noi astăzi, poate băutor de vin, poate tutungiu, poate necredincios este copilul nevinovat pe care noi astăzi îl jelim. Care dintre noi se poate pune chezaș pentru fii săi că atunci când vor fi mari vor păzi poruncile și vor viețui în frică de Dumnezeu?

    Zice unul dintre Sfinți:” Dumnezeu toate le face spre folosul nostru”. Răbdarea, ca o puternică, stă împotriva suferinței. Este foarte important să nu ne tulburăm de ceea ce ni se întâmplă, să nu ne supărăm ci să ne smerim, smerenia fiind haina Mântuitorului Iisus Hristos. Tulburarea, supărarea, cârtirea slăbesc sufletul, ne risipesc și ne împuținează sufletește, diminuează puterea de luptă a sufletului pe când răbdarea, smerenia și altele asemenea acestora întăresc sufletul și l fac victorios, iar grija aceasta ” de ce s a întâmplat?” s o lăsăm în seama lui Dumnezeu, în felul acesta vom avea și pace sufletească. Iar altul dintre Sfinți ne încredințează că ” foarte mult folosesc încercările celor ce le suportă fără tulburare”.

    În încheiere, pentru frumusețea, folosul și adevărul lor redăm aici 2 apoftegme ale Avvei Dorotei:” cel ce poartă încercarea cu răbdare și smerenie, trece prin ea nevătămat” și ” necazul mișcă mila lui Dumnezeu spre suflet”.
    Hristos a înviat!

Adaugă comentariu

Emailul tău nu va fi publicat. Cămpurile obligatorii sunt marcate cu *.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Emisiuni recente