Skip to main content

De ce a fost nevoie ca Hristos să moară pentru păcatele lumii?

Protoiereu Gheorghe Colțea, Protopop de Bran-Zărnești, Arhiepiscopia Sibiului

SUSȚINE TRINITAS TV

Dacă ți-a plăcut această emisiune susține-o într-un mod concret, rapid și sigur. Donează pentru activitatea TRINITAS TV utilizând cardul bancar, Apple Pay sau Google Pay.

Donează acum!

Un comentariu

  1. Maria, Suceava

    Mulțumim părinților care susțin această emisiune pentru povățuire, sfătuire și îndrumare; noi doar subscriem acestor învățături și ne bucurăm de slavă lui Dumnezeu.
    Desigur, Mântuitorul Iisus Hristos a mers de bunăvoie la patima Sa, după cum Însuși arată în Evanghelie:” oare n aș putea să rog pe Tatăl meu să mi trimită acum mai mult de 12 legiuni de îngeri, dar cum se vor împlini Scripturile”. De bunăvoie a mers și din dragoste pentru neamul omenesc, după cum auzim la fiecare Sf. Liturghie:” că Bun și Iubitor de oameni Dumnezeu ești…”, iar la Ap. zice:” atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât pe unicul Său Fiu L a dat spre mântuirea noastră”. Credinciosul nostru se întreabă de ce prin moarte s a mântuit neamul omenesc și de ce a trebuit să moară Iisus Hristos. După cum se arată în Vechiul Testament, trebuia să fie unul dintre ei, adică unul dintre oameni, dar și cu puteri dumnezeiești, Dumnezeu-Omul. Prorociile din Vechiul Testament:” precum Moise a înălțat șarpele în pustie, așa Se va înălța Fiul Omului”. În pustie, toți cei mușcați de șarpe, privind la șarpele de aramă se vindecau, priveau la unu’ dintre ei; unul dintre noi S a înălțat, Iisus Hristos care e și Dumnezeu. De ce prin moarte:” plata păcatului este moartea”. Zice Sf Ioan Gură de Aur:” cu moartea pe moarte călcând”, cu cele dimpotrivă le a surpat pe cele dimpotrivă. Aceasta o arată și Mântuitorul în Evanghelie când zice:” grăuntele de grâu dacă nu moare rămâne singur, iar dacă va muri, aduce multă roadă”. Prin moartea Mântuitorului, s a născut viața veșnică, pierdut a Adam raiul, dar a câștigat împărăția. Mântuitorul a luat asupra Sa suferințele noastre, împlinind totodată și dreptatea lui Dumnezeu, căci zice: ” drept este Domnul Dumnezeul nostru și nu este nedreptate întru Dânsul”, și iarăși:” dreptatea înaintea lui va merge și va pune pe cale pașii Săi”, ” mila și adevărul s au întâmpinat, dreptatea și pacea s au sărutat. Adevărul din pământ a răsărit și dreptatea din cer a privit”. Unde stă pacea și dreptatea împreună cu ele, mila și adevărul. Dar peste toate tronează în mod covârșitor Atotînțelepciunea lui Dumnezeu cea fără de margini, după cum este scris:” adânci cu totul sunt gândurile Tale”, și iarăși:” O, adâncul bogăției, al înțelepciunii și al științei lui Dumnezeu”. Și iarăși:” gândul Domnului cine îl poate ști(ap.)”. Este ceea ce au lăsat pe Sfinți în uimire atunci când au zis:” Mare ești, Doamne, minunate sunt lucrurile Tale și niciun cuvânt nu i deajuns spre lauda minunilor Tale”.

Adaugă comentariu

Emailul tău nu va fi publicat. Cămpurile obligatorii sunt marcate cu *.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Emisiuni recente