Skip to main content

Sfinții Mucenici Teodul și Agatopod – 5 aprilie

Vestea cea nouă adusă lumii, evanghelia mântuirii prin Hristos, a fost primită de către mulți în primele veacuri creștine, dar ea a întâmpinat în același timp și multă opoziție. Această opoziție a luat adesea forma crimei și a violenței. Sfinții Teodul și Agatopod au fost victimele acestei furii anti-creștine declanșată de la nivelul cel mai înalt, de către împăratul roman.

Sfinții Teodul și Agatopod erau din Tesalonic. Trăiau în liniște și cuviință viața creștină. Teodul, foarte tânăr, era citeț al Bisericii, iar bătrânul Agatopod era diacon. La începutul celui de-al patrulea secol, politica imperială cu privire la soarta creștinilor s-a înrăutățit. Prin edict imperial, creștinii au fost forțați să sacrifice zeilor, iar cărțile creștine trebuiau arse.

Prin această lepădare se urmărea slăbirea comunităților creștine din imperiu. A distruge cărțile într-o perioadă în care erau foarte scumpe și rare reprezenta o lovitură semnificativă. Însă, și mai important, se forța idolatria. De ce era importantă în ochii puterii politice cinstirea zeilor păgâni? Pentru că atunci creștinii ar fi renunțat la pretenția care îi făcea deosebiți de tot restul Imperiului, aceea că nu există decât un singur Dumnezeu adevărat, Lui singur se cuvine cinstea și inima noastră.

Guvernatorul Faustinus al Tesalonicului a auzit de Teodul și Agatopod. I-a arestat și a încercat inițial prin discuții să îi determine să renunțe la credința lor. Pentru că nu a reușit au fost aruncați în temniță. Acolo propovăduirea lor nu s-a oprit și cuvântul lor puternic a adus pe mulți la credință. Aflând Faustinus a încercat iarăși să-i convingă să renunțe la Hristos.

Teodul și Agatopod au îndurat cu putere de sus totul. Aflăm din viața lor faptul că în noaptea dinainte de omorârea lor au primit înștiințare de sus. Au fost uciși prin înecare. Găsindu-le trupurile, creștinii le-au luat în ascuns și le-au înmormântat după cuviință.

Acestea au fost realitățile timpurilor respective, timpuri în care să fii creștin putea implica preț de sânge. Nici astăzi, după mai bine de o mie șapte sute de ani lucrurile nu s-au schimbat. Și astăzi creștinilor li se varsă sângele în multe țări. Este înfricoșător și măreț deopotrivă. De aceea atunci când privim în urmă la Sfinți martiri precum Teodul și Agatopod, pilde de curaj și credință, de fermitate și mărturisire, înțelegem nădejdea care le-a animat decizia de a nu se lepăda niciodată de Domnul Hristos.

Ți-a plăcut?

Dacă ai o sugestie, o recomandare sau orice alt gând, te rugăm scrie-ne, distribuie sau apreciază-ne.

comment iconScrie comentariu
Adaugă comentariu

Emailul tău nu va fi publicat. Cămpurile obligatorii sunt marcate cu *.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.